Marea Barieră de Corali a Australiei, declarată patrimoniu al Umanităţii în anul 1981, şi-a pierdut jumătate din corali în ultimii 27 de ani, anunţă un studiu publicat marţi de Institutul Australian de Ştiinţe Marine (AIMS), citat de agenţia EFE.

Studiul semnalează că distrugerea coralilor a fost provocată în proporţie de 48% de furtuni şi în proporţie de 42% de stelele de mare cu coroană de spini, iar eliminarea acestora din urmă ar permite recuperarea coralilor cu o rată anuală de 0,89%. Un alt factor distructiv este albirea coralilor, care constă în decolorarea acestora ca urmare a stresului generat de schimbările ambientale.

„Nu putem opri furtunile, dar am putea opri stelele de mare cu coroană de spini. Astfel am permite Marii Bariere să se adapteze unor schimbări precum creşterea temperaturii apei oceanului şi a acidităţii acesteia', afirmă directorul executiv al AIMS.

Raportul ştiinţific mai arată că Marea Barieră de Corali are nevoie de 10-20 de ani pentru a-şi reveni, dar avertizează în acelaşi timp că, dacă tendinţa de scădere a numărului coralilor continuă, încă jumătate din biodiversitatea acestui paradis natural ar putea fi pierdută până în anul 2022.

Marea Barieră de Corali adăposteşte 400 de tipuri de corali, 1.500 de specii de peşti şi 4.000 de varietăţi de moluşte. Deteriorarea sa a început în anii 1990 din cauza încălzirii apei oceanului şi a creşterii acidităţii acesteia ca urmare a concentraţiei tot mai mari de dioxid de carbon în atmosferă.

Marea Barieră de Corali a Australiei, declarată patrimoniu al Umanităţii în anul 1981, şi-a pierdut jumătate din corali în ultimii 27 de ani, anunţă un studiu publicat marţi de Institutul Australian de Ştiinţe Marine (AIMS), citat de agenţia EFE.

Studiul semnalează că distrugerea coralilor a fost provocată în proporţie de 48% de furtuni şi în proporţie de 42% de stelele de mar