Pe masura ce, pe fondul crizei datoriei din Europa si SUA, aurul se scumpeste vertiginos pe piata mondiala, cresc ambitiile unor tari in legatura cu metalul galben. Astfel, Romania si-a reamintit de Tezaurul sau, incredintat spre pastrare Imperiului rus in decembrie 1916.

E adevarat, Bucurestiul nu mai vrea neaparat lingouri de aur si s-ar multumi cu o compensatie financiara in valoare de 2 miliarde de euro. Asa scria, in septembrie anul trecut, Fiodor Lukianov, unul dintre cei mai respectati analisti de politica externa ai Rusiei. Un articol care merita reluat acum, dupa ce APCE a cerut Moscovei sa reia negocierile cu autoritatile romane in vederea restituirii Tezaurului, pentru a cunoaste care este parerea comentatorilor rusi si cum interpreteaza ei aceasta problema .

Deci, ce scria Fiodor Lukianov acum un an in articolul sau intitulat „Va restitui Kremlinul Tezaurul Romaniei?” „In noiembrie 1916, Bucurestiul a decis sa trimita cat mai departe de linia frontului rezervele sale de aur (in total 70 de tone) si bijuteriile regale. A fost aleasa Moscova. Un mare rol in aceasta optiune l-a jucat faptul ca sotia regelui Romaniei, Ferdinand I, regina Maria era ruda cu imparatul Rusiei, Nikolai al II-lea. La acea data, nimeni nu credea in revolutii. De aceea, mutarea aurului nu a intampinat nici un refuz. Zis si facut.

In baza unui acord cu Rusia si cu aprobarea ministrului de finante Antonescu, Romania a trimis in decembrie 1916 o intreaga garnitura de tren formata din 17 vagoane cu rezervele de aur ale Bancii Nationale. Esalonul de aur a ajuns la Moscova exact in zilele in care in Rusia incepea Revolutia din februarie, care a dat jos dinastia Romanov. Tezaurul a fost depus spre pastrare in Palatul armelor din Kremlin. Convingandu-se ca prima livrare s-a derulat fara probleme, romanii au inceput sa pregateasca al doilea transport cu val