Maria Filotti, o stea a teatrului românesc din secolul al XX-lea, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, Brăila.
La Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică va învăţa de la minunata actriţă Aristizza Romanescu.
Era o perfecţionistă: "Veşnic sunt nemulţumită de mine", dar muncea până la epuizare pentru a fi cea mai bună. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deţinut roluri principale. Creaţiile sale din "Hedda Gabler" de H. Ibsen, "Pescăruşul" de A.P. Cehov, "O femeie fără importanţă", "Evantaiul doamnei Windermere", "Soţul ideal" de O. Wilde, "Dama cu camelii" după A. Dumas, "Anna Karenina" după L. Tolstoi, "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. A fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică. Informaţiile au fost preluate de pe siteul teatrului din Brăila, instituţie care poartă numele actriţei Teatrul "Maria Filotti" Brăila.
Maria Filotti i-a impresionat pe colegii de breaslă, iar o altă mare doamnă a teatrului, în cartea sa "Amintiri... amintiri... amintiri" Lucia Sturza Bulandra nu poate să treacă peste epoca "Maria Filotti". Iată cum a descris-o: "Amintiri... amintiri... amintiri... După o clipă răsare în faţa mea Lina Cavalieri din Romanţa lui Robert de Flers şi Caillavet – splendidă apariţie a Mariei Filotti. Frumoasă ca în basme. O pieptănătură greu de suportat dacă nu ar fi fost prefecţiunea ovalului obrazului său. Părul negru lucios, despărţit printr-o cărare la mijloc, încadra, ca într-o pictură măiastră, privirea jucăuşă, plină de maliţiozitate şi siguranţă de sine, ca şi zâmbetul care îi flutura pe buze condescendent, de pe înălţimea unei consimţite amabilităţi. Era Maria Filotti în culmea
