Oferta de alimente este din ce în ce mai diversificată, dar ştim ce să alegem, cum să ne hrănim ca să rămânem sănătoşi şi să prevenim îmbolnăvirile? Probabil că nu, de vreme ce specialiştii trag semnale de alarmă cu privire la incidenţa în continuă creştere, în lume, a obezităţii, a diabetului zaharat şi a altor boli ale civilizaţiei. În sprijinul informării corecte vine masivul volum intitulat ADEVĂRUL DESPRE ALIMENTE, NUTRIŢIE SĂNĂTOASĂ ŞI DIETE – ORTODIETOTERAPIE, apărut recent la Editura Medicală, avându-i ca autori pe prof. univ. Gheorghe Mencinicopschi, Ioana Claudia Mencinicopschi şi dr. Cristina Cîmpean. În primul capitol aflăm Cum mănâncă românii. „Suntem ceea ce mâncăm, dar şi ceea ce nu mâncăm“, se afirmă încă de la început, cu argumente. Sunt discutate calităţile senzoriale şi nutriţionale ale alimentelor. Orice aliment sănătos trebuie să aibă un echilibru organoleptic (să fie gustos), dar şi unul nutriţional (să fie hrănitor). Constatăm că există deosebiri radicale între stilul de viaţă de acum 50 de ani şi cel de azi: suntem sedentari, nu respectăm bioritmurile circadiene, nu alocăm timp suficient meselor, consumăm multe alimente industrializate, chimizate, înalt calorigene, junk food, prea puţine fructe şi legume proaspete. Capitolul mai cuprinde o clasificare a alimentelor după modul de obţinere: convenţionale, eco­logice (biologice, organice), modificate genetic, noi. După modul de acţiune asupra organismului, ele pot fi: pericu­loase pentru sănătate, funcţionale-nutraceutice, dietetice. Calitatea alimentului – profilul nutriţional al alimentului şi fenotipul nutriţional al consumatorului sunt descrise în capitolul al doilea. Suntem nu doar materie, ci şi energie şi informaţie. Alimentele sunt purtătoare de informaţie, care interacţionează cu informaţia genetică a consumatorilor. Celulele corpului prelucrează prin metabolism informaţia