Potrivit unei estimări a Comisiei Europene, din cauza crizei, care a dus la tăieri semnificative de bugete, cercetarea a avut de suferit în aproape tot spaţiul european. România nu face excepţie, cel mai bun exemplu în acest sens fiind felul în care Statul român înţelege să-şi respecte obligaţiile faţă de doctoranzi, care îşi aşteaptă de ani de zile bursele restante.
Progrese mai lente în domeniul cercetării
Potrivit unui studiu recent al Comisiei Europene, în toată Europa se înregistrează progrese în domeniul cercetării şi inovării, într-un ritm mult mai scăzut decât cel de dinainte de criză. Conform “Tabloului de bord” – un studiu privind cercetarea şi inovarea, publicat anual de U.E. –, deşi majoritatea statelor membre au luat mai multe măsuri de stimulare a inovării, ritmul progresului în acest domeniu a încetinit, iar decalajul dintre U.E. şi liderii internaţionali în domeniu (SUA, Japonia şi Coreea de Sud) nu s-a estompat. În plus, în ultimii cinci ani, economiile emergente (printre care China, Brazilia şi India) au avansat foarte mult în acest domeniu. “Este aşadar limpede că trebuie să depunem mai multe eforturi de stimulare şi accelerare a inovării. În caz contrar, nu ne vom putea menţine – cu atât mai puţin spori – gradul de competitivitate”, se arată în studiul C.E.
Ţinând cont de aceste aspecte, s-a propus eliminarea obstacolelor din calea transformării ideilor în produse şi servicii, şi creşterea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru cercetare şi inovare.
Conform evaluării C.E., lideri europeni în domeniul inovării sunt Suedia, Danemarca, Germania şi Finlanda. Cele patru ţări au în comun un nivel peste medie al investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, mai ales în rândul întreprinderilor, un nivel mai ridicat de investiţii în dezvoltarea competenţelor şi facilitarea accesului la finanţare, s
