Deşi lacul de acumulare Surduc există de mai bine de patru decenii, deşi este o zonă superbă, unde s-ar putea face turism, autorităţile judeţene nu au nici acum o strategie clar definită în privinţa turismului ce poate fi dezvoltat în zonă. Pentru că încă sunt probleme de rezolvat. Mare parte din zonă nu are curent şi nici reţea de apă şi canalizare. Aşa că includerea zonei într-un circuit turistic este... inoportună.

Zonă turistică, parţial fără curent şi reţea de canalizare

În cadrul unei conferinţe refe­ritoare la potenţialul turistic al zonei Surduc, organizate la faţa locului, au­torităţile locale din Fârdea şi judeţene s-au aşezat la masă pentru a discuta problemele care împiedică dezvoltarea turistică a zonei, dar şi pentru a pune pe tapet strategii pentru ca zona Surduc să fie inclusă în circuite turis­tice nu doar naţionale, ci şi internaţio­nale. La dezbatere au participat preşe­dintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, primarul comunei Fârdea, Samuel Lupulescu, reprezentanţi ai comunităţii locale, dar şi ai Admi­nistraţiei Bazinale de Apă Banat, care are în custodie lacul de acumulare. „Scopul acestei întâlniri este de a stâr­ni interesul pentru lacul Surduc. În mod normal, această zonă ar fi trebuit să fie locul de bază pentru atragerea inves­titorilor, pentru că nu avem altă zonă de care să ne ocupăm din punct de vedere turistic”, a pre­cizat Titu Bojin.

Cele mai mare probleme, afirmă autorităţile, sunt lipsa curentului electric pe malul stâng al lacului şi lipsa reţelei de alimentare cu apă şi cana­lizare. O problemă o ridică şi drumurile din jurul lacului, care sunt pline de gropi.

Turişti sunt în zonă, majoritatea din zona Timişoarei sau a Lugojului. Ei ignoră aceste condiţii şi merg la Sur­duc doar pentru a sta în cort şi pen­tru a mânca la ceaun. Investitorii nu şi-au făcut simţită prezenţa în zonă. „În Fâr