Planurile UE pentru o arteră de transport fluvial între Marea Neagră şi Marea Nordului stagnează, întrucât o îmbunătăţire a condiţiilor pe Dunăre este blocată de conflicte privind finanţarea, mediul şi imigraţia, întârziind lucrări care ar reduce costurile unor companii precum BASF sau Ford.

Neînţelegerile au împiedicat măsuri de modernizare a infrastructurii şi de inversare a declinului nivelului fluviului pe cursul inferior, în timp ce comentarii ale politicienilor olandezi de extremă dreapta au perturbat planurile autorităţilor portuare din Rotterdam de a ajuta la modernizarea celui mai mare port din România, Constanţa, potrivit Bloomberg.

Un acord prin care Rotterdam a acceptat anul trecut să furnizeze expertiză portului Constanţa s-a împotmolit în urma unei dispute diplomatice cauzate de obiecţia Olandei la intrarea României în spaţiul Schengen.

Vor fi făcute eforturi, prin intermediul ambasadei Olandei, pentru a relua discuţiile cu Guvernul României şi autorităţile din Constanţa, a declarat, într-un email, purtătorul de cuvânt al Portului Rotterdam, Tie Schellekens, adăugând că există "multă susţinere" pentru acest plan.

Volumul mărfurilor transportate pe Dunăre este cu 80% mai redus comparativ cu Rinul, cea mai aglomerată arteră de transport din regiune, potrivit datelor UE. Aproximativ 45 de milioane de tone de marfă au fost transportate anul trecut, jumătate faţă de volumul de dinaintea dezintegrării Uniunii Sovietice, a declarat directorul grupului de lobby Pro Danube International, Manfred Seitz.

"Companiile sunt disperate. Ar vrea să folosească Dunărea, dar nu pot şi caută alte alternative", a declarat Karin de Schepper, director al centrului de cercetare Inland Navigation Europe din Bruxelles, care promovează transportul pe apă.

Dunărea are un rol central în planurile Comisiei Europene de a crea o nouă rută dinsp