Tinerii din fostele ţări comuniste nu sunt foarte interesaţi de istoria recentă a ţărilor lor. În România, în 2010, aproximativ patru din zece elevi idealizau comunismul. Tinerii din fosta RDG învaţă o istorie subiectivă, iar elevii minoritari ruşi din Estonia cred că ţara nu a fost sub ocupaţie sovietică. În acest context, societatea civilă şi autorităţile elaborează numeroase programe ca să-i atragă pe tineri să-şi cunoască istoria.

Astfel, elevii din Cehia urmăresc documentare, cei din Slovenia sunt încurajaţi să facă interviuri de istorie orală, iar în Germania au parte de ghizi-foşti deţinuţi politici, care încearcă să le prezinte istoria prin propriile lor experienţe.

Săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe internaţionale organizate de Asociaţia Respiro, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Miliţia Spirituală, membri ai societăţii civile şi reprezentanţi ai autorităţilor din 13 ţări foste comuniste au discutat despre cum trebuie să-i învăţăm pe tineri istoria recentă, pentru a le crea o imagine complexă asupra trecutului lor.

Citeşte şi "Era mai bine pe vremea comunismului". Vezi CINE CÂŞTIGĂ din asta

În 2008, odată cu apariţia manualului "O istorie a comunismului în România", prin care elevii interesaţi de istoria recentă a ţării pot învăţa despre trecutul recent, s-a lansat şi un curs opţional pe aceeaşi temă pentru elevii de liceu. Totuşi, în 2010, sondajul care analiza percepţia tinerilor despre comunism arăta că 43% dintre elevii claselor a XII-a considerau că se trăia mai bine pe vremea comunismului. Totuşi, nu numai pentru tinerii români comunismul reprezintă o perioadă neclară, ci şi pentru cei din Estonia, Germania, Albania, Slovenia şi Cehia, aşa cum au explicat reprezentanţi ai autorităţilor şi societăţii civile în cadrul conferinţei internaţionale "Educaţia pentr