Ocupăm unul dintre primele locuri din Europa în ceea ce priveşte consumul de alcool şi ţigări iar benzinăriile ne sunt atât de familiare încât par o extensie a propriei locuinţe. Drumul până la pompa de combustibil este ca cel până la chiuveta din bucătărie, pentru un pahar cu apă.

Pe scurt, mâncăm accize pe pâine iar această proprietate ne face să fim al dracului de vulnerabili deşi extrem de atractivi. Ne cam arde cine poate iar noi, din păcate,avem tendinţa de a riposta aruncând cu gaz peste nările balaurului.

În anul de graţie 2009, cel mai mic preţ pentru cel mai ieftin sortiment de benzină comercializat de cel mai mare jucător de pe piaţa de profil a fost undeva sub 3,2 lei/litru. Maximul anului nu a depăşit 3,9 lei. A urmat un 2010 în care litrul de benzină a rupt bariera de 4 lei şi s-a apropiat de 4,5. La finele anului 2011 benzina 95 era 5,46 lei pe litru.

Ai spune că acestei evoluţii fulminante a costurilor(creştere de aproximativ 50% în trei ani) i-a urmat şi o scădere dacă nu echivalentă, cel puţin comparabilă, a vânzărilor. Nici vorbă. Faţă de 2009, în 2011 vânzările de benzină ale companiei la care facem referire scăzuseră cu nici 20%.

Acum, benzina a sărit de 6 lei şi va ajunge, probabil, curând, şi la 7 lei, valoare pe care dacă o pronunţai în urmă cu trei ani erai repede etichetat ca iresponsabil.Procentul de scădere a vânzărilor a început deja să se plafoneze în prima jumătate a acestui an ceea ce arată că, de la acest punct în sus, prea multă economie populaţia nu este dispusă să mai facă.

Şi totuşi, Bucureştiul este plin de maşini în care călătoreşte o singură persoană. Şi totuşi, atunci când plouă, străzile capitalei se blochează pentru că şi cei care mai mergeau cu metroul au revenit la volan speriaţi de vremea rea . Şi totuşi, mulţi strâmbăm din nas atunci când vine vo