Şapte biserici de lemn din Timiş, vechi de câteva sute de ani, vor fi reabilitate. Acestea sunt parte din lista de obiective protejate a U.N.E.S.C.O.
Bisericile de lemn, reabilitate parţial
Timişul se poate mândri cu câteva dintre cele mai preţioase biserici de lemn din ţară. Cele 23 de biserici de lemn – 16 în zona Făgetului, patru în Lugoj, două în Timişoara şi una în Cebza –, toate declarate monument istoric, fac parte din lista de obiective protejate a U.N.E.S.C.O.
11 dintre acestea au fost cuprinse, încă din 2010, în Programul Naţional de Restaurare, derulat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin Institutul Naţional al Patrimoniului. Banii de la centru au venit abia luna aceasta. Nu sunt, însă, suficienţi pentru a restaura toate cele 11 lăcaşe de cult. Deocamdată, sunt fonduri doar pentru şapte biserici, ridicate în secolele XVII - XVIII, toate amplasate în zona Făgetului. Este vorba despre bisericile „Cuvioasa Paraschiva”, din Băteşti, „Sfântul Dumitru”, din Dubeşti, lăcaşul de cult cu hramul Adormirii Maicii Domnului, din Groşi, biserica „Cuvioasa Paraschiva”, din Margina, biserica cu acelaşi hram din Poeni, biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, din Zolt, şi biserica „Sf. Ioan Teologul”, din Margina.
Preotul Sorin Lungoci, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Timişoara, susţine că este prima dată când se întâmplă o restaurare, „în adevăratul sens al cuvântului”, a bisericilor de lemn. Cât despre finalitatea proiectului, spune că nu se ştie exact când se vor încheia lucrările. Estimează că în cazul bisericilor la care s-a început deja reabilitarea, acestea ar putea fi gata în doi sau trei ani.
Pentru reabilitarea celor şapte biserici de lemn, au fost alocaţi între 160.000 şi 170.000 de lei pentru fiecare lăcaş de cult în parte. Aceşti bani sunt folosiţi pentru lucrări de proiectare şi de
