La cele doua capete ale axei Bucuresti-Washington, realitatile seamana foarte putin.
Daca la Denver, Mitt Romney si Barack Obama si-au dat la gioale pe teme plictisitoare cum ar fi filosofia fiscala, reforma sanatatii, somajul, cresterea economica si deficitul (nu tu spa-ul lui SOV, nu tu sa-ti fie rusine, Dinu Patriciu! si nici pixelul albastru), la Bucuresti ostilitatile se poarta in obor, in fumarnita gratarului de mici, in acordurile unei manele crestine (dupa emitent) despre Elodia Ghinescu.
Sanatatea natiunii se imputineaza cu fiecare saptamana si, daca nu trebuie sa-i dai romanului cat poate duce, inseamna ca inca mai incape. Cel putin pana la alegerile parlamentare vom studia razboiul lui Dan Diaconescu impotriva ciocoilor, pentru care s-a antrenat cateva luni infatisand si promitand poporului sau (tot mai numeros) modelul statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India, China).
Aici statul intervine masiv in economie, prin urmare strategii economici nu recomanda investitiile - sesizati ironia?
Este foarte interesant cum niciunul dintre politicienii care conteaza in economia mintii noastre nu are curajul sa dea sentinte in cazul patronului OTV - ironiile lui Victor Ponta si amenintarile cu puscaria nu sunt consistente, urmariti dumneavoastra daca exista vreo declaratie a sa care sa nu lase loc la interpretari in povestea Oltchim!
Si asta pentru ca nimeni (in afara de Traian Basescu, care mananca pufuleti in fata televizorului si se strica de ras) nu are destula minte astfel incat sa intuiasca pana unde poate ajunge Dan Diaconescu cu nebunia. Nu neaparat deoarece este papusarul din umbra, ci deoarece pana acum instinctul nu l-a inselat.
Si n-are niciun motiv sa intervina, irosind munitie, pana in preajma alegerilor, cand va fi suficient un "nu v-am spus eu?"
In rest, toata lumea umbla pe