Aproape necunoscut, rar bătut de picior omenesc, ţinutul munţilor Codru Moma este neschimbat de la facerea lumii. Peste "drum” de Munţii Apuseni, în vestul extrem al ţării, frumuseţea lui stoarce lacrimi, iar trecutul e neclintit. Mai mult ca oriunde, aici, rădăcinile Ardealului strămoşesc au rămas ascunse sub rădăcinile codrului des.

La izvoarele cu apă tămăduitoare, la cetăţile străvechi ascunse în munţi, n-au ajuns decât lupii, căprioarele şi porcii mistreţi. Şi chiar dacă satele intră în rânduiala vremurilor de astăzi, credinţele şi obiceiurile străbune sunt la fel ca în urmă cu sute de ani

În Munţii Codru Moma, ascunsă în desişurile codrilor de fag şi gorun, rezistă până astăzi a­min­tirea a cel puţin şase cetăţi dacice: Dezna, Clit, Cetăţeaua, Botfei (în judeţul Arad), Finiş şi Petrani (în Bihor). Aşezate la un capăt şi altul al mun­ţilor, cetatea Dezna (est) şi cetatea Finiş (vest), cele două fortificaţii, par să fi avut un rol hotărâtor în istoria ţării noastre.

Despre cetăţile din Codru Moma, arheologii se măr­gi­nesc a spune că au fost con­struite târziu, prin se­colul al XIV-lea, şi că nu există ziduri mai vechi. Şi totuşi, nu poţi să nu te întrebi de ce în toate sa­te­le dimprejurul acestor munţi se vorbeşte cu atâta in­sis­tenţă despre daci, despre în­tâmplări cu mult mai vechi decât ruine­le acestor cetăţi ce dăinuiesc, precum legendele, până în zile­le noastre. Cu cât satele sunt aşe­zate mai în a­dân­cimea mun­ţilor Codru Moma, cu atât poveştile şi practicile stră­vechi sunt mai vii.

Dar de unde a apărut numele acestor munţi? De ce Codru şi de ce Moma? Pentru desluşirea acestei enigme, am cercetat arhi­ve, am întrebat specialişti din toate domeniile. Ni­mic edificator. Singurul lucru pe care l-am găsit a fost o consemnare istori­că, în care un rege dac, pe nume Codru, este amintit în scrierile lui Herodot, ca fiind urma