Ministerul Justiţiei a anunţat, într-un final, lista ce o aştepta presa de câteva zile: lista cu persoanele care se încumetă să candideze la funcţia de procuror general şi la cea de şef al DNA. Doritorii sunt destul de mulţi, dar nu neapărat nume foarte cunoscute. Sunt şase doritori pentru Parchetul General, acolo unde Kovesi l-a lăsat interimar pe fostul şef al DNA, Daniel Morar, şi patru candidaţi pentru şefia DNA, la care candidează, aşa cum se zvonea, inclusiv Laura Codruţa Kovesi. Deocamdată nu se poate spune că ar exista mari favoriţi. Dar aspiranţii, câţi sunt ei, rămân toţi în cărţi ca să creeze impresia că posturile au fost ocupate prin concurs. Aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi.
Totuşi, există o lipsă de entuziasm pentru ocuparea acestor posturi în ceea ce îi priveşte pe candidaţi. Ceea ce se poate explica prin criteriile exigente expuse pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Acestora li se cere să aibă solide cunoştinţe profesionale şi manageriale, spirit de echipă, capacitate de organizare, de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, să se adapteze rapid, să fie iuţi în luarea deciziilor, în continuă perfecţionare, buni colegi, abili comunicatori, să aibă o conduită exemplară, să fie integri, motivaţi şi rezistenţi la stres.
Candidaţii mai au de depus un proiect propriu, care va cuprinde viziunea lor despre instituţie, obiectivele propuse şi modul în care vor să conducă. Aşa vrea statul să arate procurorul ideal, însă această imagine îi poate intimida pe candidaţi. Este o însuşire greu de găsit la o singură persoană, dar esenţială este rezistenţa la stres.
Procurorul general şi procurorul şef al DNA sunt cei mai expuşi la presiunile exterioare. Opinia publică face presiuni pentru a-i vedea după gratii pe marii infractori şi marii corupţi şi, în acelaşi timp, clasa p
