Un boom economic în plină criză. Centrul vechi al Capitalei a renăscut miraculos în numai trei ani. De la 15 panarame de cârciumi, la peste 200 în prezent
Peste 200 de localuri funcţionează acum în Centrul Istoric al Bucureştiului. Cifra e în continuă creştere
Acum zece ani, Centrul Istoric al Capitalei avea vreo cinsprezece cârciumi, din care două-trei mai spălate, niscaiva magazine prăfuite, câteva sute de maidanezi şi tot atâţia boschetari. Clădirile erau în paragină, adăpost pentru prostituate, infractori şi drogaţi. Pe ploaie, cizmele de cauciuc erau alegerea necesară. Reabilitarea a durat de trei ori mai mult cât se estima. Perimetrul devenise un labirint de tranşee. Cei cu fler au mirosit Eldoradoul embrionar. Au apărut puzderie de pub-uri, cluburi, restaurante şi magazine de firmă. Şmecherii de pe Beller şi Dorobanţi şi-au mutat fiţele în noul epicentru al vieţii mondene. Azi, peste 200 de localuri atrag ca felinarele fluturii de noapte, turiştii şi, deopotrivă bucureştenii. Avem mimi, scamatori şi cântăreţi ambulanţi. Centrul Vechi seamănă cu Praga, Florenţa sau Bruxelles-ul.
Bucătărie molecular-tradiţională
Până de curând, dacă vroiai să iei la masa în Centru Istoric, aveai de ales între „Caru cu Bere”, „Hanul lui Manuc”, „Cafeneaua Veche”, „Terasa Doamnei”, „Blanduziei” şi cam atât. Acum, viaţa pulsează până dimineaţa. Vara asta, lumea n-a dormit în centru. S-au deschis restaurante cu meniuri de pe toate continentele. De la clasicul ciolan cu fasole şi mititei, până la bucătăria moleculară, steakuri de vită americană, preparate din Capadochia, viţei de lapte la crâşma lui Mircea Dinescu, tzatziki ca la Salonic, în populara „Taverna Maria”, cârnaţi nemţeşti serviţi din „căruţă” sau fondue belgian pe te miri unde.
Vită „fiartă” la 58 de grade Celsius
Cea mai spectaculoasă noutate a băgat-o în meniul de la „Mica Elveţie”
