Atacanţi masivi, de careu, sau închizători impozanţi, veniţi de la echipe mici din Serbia şi Macedonia, fotbalişti utili dar fără randament spectaculos: aşa arată portretul "iugoslavilor" de la noi.
Aproape 22 de milioane de oameni trăiesc în Serbia, Muntenegru, Croaţia, Macedonia, Bosnia, Slovenia şi Kosovo, ţările foste Iugoslavii care au construit cu particularităţile lor stilul propriu, deopotrivă aprig şi tehnic, al fotbalului vecinilor. După '90 a explodat moda a importului de talente din această zonă, curent în care s-a înscris şi Liga 1.
Azi, 30 de fotbalişti joacă la 18 echipe din primul nostru eşalon. Cît contează astfel de jucători într-o echipă? E suficient să ne gîndim că în fiecare din ultimele 5 finale de Champions League a jucat cel puţin un fotbalist "iugoslav"! E vorba de Vidici (2008, 2009, 2011) Olici (2010, 2011), Stankovici şi Pandev (2010)!
Verii lui Gulliver
"Iugoslavii" din Liga 1 au o medie de înălţime de 1,86 m şi sînt în marea lor majoritate fotbalişti cu un fizic impunător. Astfel, 6 din cei 7 mijlocaşi au profil defensiv iar 5 atacanţi sînt de tipul pivot, jucători cu un joc de cap redutabil şi construiţi pentru jocul de careu, cum sînt Nikolici (Steaua), Bjelanovici (CFR Cluj) sau Punosevac (Oţelul). Profilul e completat de stoperi gen Markovici de la Mediaş, de parcă toate importurile româneşti din fosta Iugoslavie ar fi avut drept model celebrul sîrb Zigici!
204 cm e înălţimea celui mai masiv astfel de stranier, sîrbul Markovici de la Gaz Metan, al doilea cel mai înalt fundaş din primele ligi europene după galezul Worton (Aberystwyth), cu 208 cm
Afaceri utile...
Această categorie de stranieri nu conţine în cazul campionatului nostru fotbalişti cu valori de piaţă uluitoare. În medie, un "iugoslav" din Liga 1 e cotat la 518.000 euro pe transfermarkt.de, puţin sub media de 524.000 euro a oricăru
