Auzim deseori părinţi, bunici spunând "am îmbătrânit, am început să uit”. Ei bine, uitarea, dezorientarea, problemele cu gândirea nu sunt consecinţe fireşti, iminente ale îmbătrânirii, ne-a declarat doctor Gabriela Cîrstescu, medic primar geriatru, director executiv al Societăţii Române de Alzheimer. Multe dintre ideile oamenilor privind boala Alzheimer sunt destul de departe de adevăr, adaugă medicul. "Iar astfel de păreri false nu fac decât să accentueze stigmatizarea bolnavilor cu demenţă. De fapt, în ţara noastră există o dublă stigmatizare: a fi bătrân şi a avea demenţă. Este foarte greu de luptat cu acest fenomen, dar împreună – medici, familiile pacienţilor, autorităţi, societatea – trebuie să acţionăm pentru a reduce stigmatizarea celor cu tulburări de tip demenţă”, consideră dr Gabriela Cîrstescu.
Informarea corectă este primul pas în combaterea stigmei. De aceea, medicul Gabriela Cîrstescu lămureşte principalele aspecte legate de boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă.
Unul din opt oameni peste vârsta de 55 de ani suferă de boala Alzheimer. Aşadar, este o boală destul de frecventă, care nu afectează doar bătrânii. Cu toate că vârsta este cel mai important factor de risc pentru demenţa Alzheimer, nu toate persoanele afectate sunt foarte în vârstă. Uneori, boala se manifestă şi la 40-50 de ani. "Cel mai important lucru pe care trebuie să îl înţelegem este că demenţa Alzheimer nu este o consecinţă normală a îmbătrânirii”, subliniază dr Cîrstescu.
În acelaşi timp, trebuie să reţinem că multe persoane au tulburări de memorie, dar aceasta nu înseamnă în mod obligatoriu că suferă de boala Alzheimer. Tulburările de memorie pot avea foarte multe cauze, de aceea este bine să vă adresaţi medicului atunci când ele afectează viaţa de zi cu zi şi sunt însoţite de probleme ale gândirii şi raţionamentului sau de modificări ale