Claymoor - "Ecouri mondene” (82)
În plin Belle Époque, Mişu Vacaresco publică în L’Indépendance Roumaine o rubrică pe care o semnează: Claymoor. Indiscret, histrion şi, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al României mondene de sfârşit de secol romantic a fost un personaj care se identifică astfel cu lumea salonardă pe care o descrie.
Traducere din limba franceză
____________________________________
20 martie 1883
Vineri seara a avut loc o recepţie şi un ceai la legaţia Rusiei. În salonul Ludovic al XVI-lea, în mijlocul obiectelor de artă şi al florilor, un buchet de frumoase mondene. O zână, prinţesa Elena Bibescu, a ţinut sub farmecul talentului său un întreg auditoriu ales pe sprânceană. O privighetoare, domnişoara Assan a ciripit cele mai frumoase romanţe ale sale. Au alternat foarte inspirat Liszt şi Chopin cu pagina "Hughenoţilor” precum şi romanţa domnului Cavadia – "Unde eşti?”.
În acest cadru minunat de care ochii se dezlipesc cu mare greutate, am remarcat-o pe doamna general Manu, în mare toaletă de satin negru brodat cu jais, corsaj imperial deschis în inimă, care este împodobit cu dantele spaniole şi înflori cu trandafiri şi briliante; marchiza de Aubespine-Sully, drapează frumuseţea sa blondă într-o toaletă Pompadour, satin trandafiriu dintre cele mai mişcătoare broşat cu garoafe de aur, un fluture din briliante şi smaralde prins în corsaj, pe cap o aureolă de păr blond, sclipind ca aurul în fuziune. Doamna prinţesă Ferdinand Ghica în mare toaletă foarte originală şi de bun gust, mare doamnă din timpul Elisabetei a Marii Britanii, rochie din brocart albastru de sirenă cu reflexe de argint, trenă imensă din satin de argint raiat cu benzi de velur negru; corsaj cu vârf foarte lung butonat cu mâţişori din diamante, mare guler gofrat cu dantele duble de velură cardinal şi paiete de aur, în păr – stel