E curios, însă există în ţara noastră un lucru ce merge încontinuu de 62 de ani. Nu, nu este un organism uman, este vorba despre Pila Karpen, despre al cărei inventator vom vorbi în cele ce urmează.
Nicolae Vasilescu-Karpen s-a născut în 1870 la Craiova, pe 28 noiembrie. A urmat cursurile Liceului „Carol I“ din oraşul nostru, după care Bucureştiul i-a devenit casă pentru câţiva ani, cât a fost elev la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele. Drumul i s-a îndreptat apoi, atras fiind de domeniul electrotehnicii, spre Școala Superioară de Electricitate din Paris, unde şi-a luat licenţa în fizică, mecanică şi matematică, avându-l ca profesor pe Paul Janet. A fost doctor în ştiinţe la Universitatea Sorbona din Paris, dar şi doctor honoris causa al Politehnicii din Bucureşti. Să nu uităm că a obţinut titlul de doctor în ştiințe fizice cu o comisie din care au făcut parte Gabriel Lippman (laureat al premiului Nobel în 1908 pentru metoda sa de reproducere fotografică a culorilor pe baza fenomenului de interferență) şi Henri Poincare.
În 1905, a găsit potrivit să se întoarcă în ţară. Poate fi considerat un reformator al învăţământului superior din monotehnic în politehnic, prin decretul regal din 10 iunie 1902, structură care a funcţionat impecabil până la 23 august 1944. A fost primul rector al Politehnicii din Bucureşti, până în 1940, când a fost înlăturat de legionari.
Realizările lui Karpen sunt numeroase şi regăsite în mai multe domenii: electricitate, aerodinamică, termodinamică, atomistică, teoria cinetică, electrostatică, electromagnetism fizico-chimic, pile electrice, electro-chimie.
Pila perpetuum mobile
Să nu uităm, însă, de cea mai importantă realizare a lui Karpen, care este încă adăpostită de Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Bucureşti. Pila electrică a lui Nicolae Vasilescu-Karpen funcţionează nonstop din anul