Dupa ce, la 6 octombrie 2008, principalele trei banci inslandeze dadusera faliment, semnand amenintarea unei crize mai grele decat in restul Europei, astazi economia Islandei este intr-o situatie incomparabil mai buna.
Este interesant ca, in acest timp, Islanda a adoptat un drum orientat in sens invers fata de cel parcurs in zona euro - noteaza La Tribune.
La putina vreme dupa falimentul bancii americane Lehman Brothers, premierul islandez de atunci, Geir Haarde, producea o adevarata unda de soc, anuntand ca principalele trei banci din tara, Kaupthing, Glitnir si Landsbanki, sunt incapabile sa mai faca plati.
Pentru islandezi, lovitura a fost zdrobitoare, anuntand cea mai grava criza economica in micuta tara, cu 320.000 de locuitori.
Dimensiunea tarii a facut atunci ca impactul international al crizei sa fie mai mult de ordin psihologic decat economic, cu atat mai mult cu cat Islanda nu era si nu este inca membra a UE.
O tara mica se redreseaza
Acum, dupa patru ani, economia islandeza isi reia avantul din trecut. PIB-ul, care inregistrase scaderi de 6,6% in 2009 si de 4% in 2010, se asteapta sa creasca in 2012 cu 2,1%, o crestere superioara celor mai multe tari membre ale UE.
Deficitul bugetar, prabusit in 2008 cu 13,5% din PIB, urmeaza sa se echilibreze in 2013, conform proiectului de buget. Momentul de varf al acestui succes economic il constituie insa rambursarea in avans a intregii datorii catre FMI, in valoare de 2,1 miliarde de euro.
Miracolul are multe explicatii, dar expertii islandezi sustin ca principala cheie cu care au repornit motoarele economiei de pe insula sta in faptul ca si-au ales, pentru redresare, un drum orientat in sens invers fata de tarile din UE: n-au incercat niciodata sa-si "salveze" bancile, acordandu-le ajutoare.
Nimeni n-a incercat
