Astăzi, la barajul Porţile de Fier I a fost reluată navigaţia prin ecluza românească, moment care marchează şi finalizarea lucrărilor de retehnologizare care au avut loc în perioada 20 iunie 2011 - 8 august 2012. Practic din anul 2006, ecluza românească şi, respectiv, cea sârbească, s-au închis pe rând pentru o perioadă de un an de zile pentru efectuarea acestor lucrări de modernizare, astfel încât navigaţia pe Dunăre să nu fie afectată.

La eveniment au fost prezenţi reprezentantul firmei EURO INSOL, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, secretarul de stat în Ministerul Economiei- Rodin Traicu, oficiali din conducerea părţii sârbeşti a barajului de la Porţile de Fier I, precum şi o serie de invitaţi din administraţia locală.

Prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume şi sunt cele mai mari din Europa. Vorbim aici de o lungime utilă sas de 310 metri, o lăţime utilă de 34 de metri, capacitate de trafic - 35 milioane tone/an, disponibilitate pentru navigaţie -320 zile/an şi o durată medie de ecluzare de 75 de minute.

Ecluza românească de pe malul drept al Dunării a intrat în exploatare în aprilie 1972. Din cauza uzurii fizice, dar şi morale a echipamentelor în anul 2000, hidroenergeticienii de la Porţile de Fier I au pus problema retehnologizării acestei ecluze. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 956 din iunie 2004, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei pentru realibilitarea ecluzei de la Porţile de Fier, iar doi ani mai târziu începeau lucrările. Deşi în hotărârea respectivă se stipula clar că statul român trebuia să susţină financiar aceste lucrări, întreaga investiţie în valoare de 63 de miloane de euro a fost suportată în întregime de Hidroelectrica.

„La articolul 2 în hotărârea de guvern se asigura fin