Într-una din țările cu cea mai lungă perioadă de colectare a creanțelor în industria farmaceutică, impasul unui singur actor din mecanismul care asigură accesul la medicamente al românilor poate declanșa un efect de domino
De la an la an, pe geamurile tot mai multor farmacii apare fie anunțul că nu se mai eliberează rețete compensate, fie acela de închiriere a spațiului în care odinioară funcționa o farmacie. Aceste situaţii s-au acutizat şi au devenit cronice în ultimii ani pentru piața farmaceutică autohtonă: epuizarea plafonului de la CNAS pentru compensare pune mii de pacienți pe drumuri, iar insolvența lovește anual circa 200 de farmacii, potrivit Colegiului Farmaciștilor din România (CFR).
Acestea lasă „în aer“ datorii de milioane de euro către distribuitorii şi producătorii de medicamente, ultimii care își primesc banii pe medicamentele compensate de la CNAS. Cum circa 75% dintre medicamentele care se vând în farmacii sunt compensate sau gratuite, imposibilitatea de plată devine o certitudine, mai ales pentru farmaciile independente, care nu au legături strânse cu vreun distribuitor de medicamente cu care să lucreze în condiții mai avantajoase. „S-au înregistrat întârzieri de 330 de zile la plata acestor datorii care ajunseseră, în martie 2011, la un miliard de lei. Casele judeţene au mai plătit din ele, însă nu este de ajuns“, spune Clara Popescu, preşedinta CFR.
Victime sigure
Primele care intră în colaps sunt farmaciile mici: „legea insolvenţei prevede drept condiţie pentru deschiderea procedurii existenţa unei creanţe de 45.000 lei, extrem de uşor de atins în cazul distribuţiei de medicamente, şi o întârziere de plată a sumei de 90 de zile“, spune Roxana Tănase, senior partner SCA Olteanu şi Asociaţii. Pentru unele farmacii mici, intrarea în insolvenţă ar fi doar o strategie de a scăpa de datoriile către distribuito
