Nicoliţă aşteaptă să sărbătorească alături de foştii colegi titlul cu numărul 24 din istorie.
După o lungă perioadă de absenţă din mass-media, Bănel Nicoliţă a ales să vorbească pentru cititorii Gazetei Sporturilor. "N-am fost supărat pe nimeni, pur şi simplu am traversat un moment mai dificil, nu aveam cu ce mă lăuda", a încercat să glumească mijlocaşul lui St. Etienne.
Întîlnirea a avut loc într-unul din mall-urile din Bucureşti, la restaurantul lui preferat, Steak House. "Vită semifăcută, cartofi ţărăneşti şi o apă plată" este comanda fotbalistului de 27 de ani. Alături de el, unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, Nicolae Dică. "De fiecare dată cînd vin în ţară fac tot posibilul să mă întîlnesc cu Dicanio, cu Vali Badea şi cu ceilalţi tovarăşi de-ai mei", spune Nicoliţă.
- Cum e, Bănel, te simţi deja francez, după exact un an în Hexagon?
- Francez, nu, că mă ştii, eu nu-s fandosit, să mă dau ce nu sînt. Dar să ştii că m-am acomodat, deşi numai simplu nu mi-a fost. În special la început, cînd nu ştiam o iotă franceză... Apoi, am urmat un curs cu o doamnă profesoară, iar acum pot purta lejer o conversaţie obişnuită.
- Dar...
- Ştii care a fost cea mai tare fază? Profesoara nu ştia deloc limba română! (Rîde cu poftă) Noroc că mai ştiam eu engleză, aşa că pînă la urmă ne-am descurcat.
"E frumoasă Franţa, dar tot mai bine e la Brăila!"
- Ai vizitat Parisul?
- Îmi doream atît de mult să văd Oraşul Luminilor! Era un vis al meu care uite că a devenit realitate. Am vizitat tot ce se putea vizita. A fost extraordinar, nici nu îţi pot descrie în cuvinte ce fericit eram cînd am ajuns acolo! Am fost apoi şi pe la Lyon, acolo mai fusesem de două ori şi cu echipa, cînd jucam cu Steaua în Liga Campionilor, şi prin multe alte oraşe. Peste tot e foarte frumos, dar să ştii că pentru mine cel mai frumos şi mai bine e tot la min
