In data de 4 iulie, CERN a anuntat descoperirea unei noi particule elementare, foarte asemanatoare cu faimosul boson al lui Higgs. Acest anunt ar putea punct deceniilor intregi de cautari dar constituie o durere de cap pentru comitetul insarcinat cu decernarea premiului Nobel pentru fizica, scrie AFP.

Pentru cercetatorii din intreaga lume este evident ca descoperirea acestei verigi lipsa in teoria particulelor elementare este un eveniment istoric ce va trebui, intr-o zi sau alta, sa fie incoronata cu un Nobel.

Bosonul lui Higgs, care explica in special de ce unele particule au masa si altele nu - si, deci, de ce Universul exista asa cum il cunoastem noi - este "pentru fizica ceea ce descoperirea ADN-ului a fost pentru biologie", spune Peter Knight, presedintele Institutului britanic de fizica.

"Nu vad ce ar putea concura cu bosonul lui Higgs" la premiile Nobel, a spus si fizicianul francez Etienne Klein.

In cazul in care comitetul Nobel va decide in acest sens martea viitoare, la Stockholm, cui ii va atribui premiul? Dilema este una majora.

Cu siguranta, bosonul este asociat de marele public cu britanicul Peter Higgs, 83 de ani, dar acesta recunoaste deschis ca nu detine paternitatea exclusiva a teoriei care a formulat existenta faimoasei particule.

Sase fizicieni, in total, fiecare inspirandu-se din operele celorlalti, au publicat lucrari care au construit aceasta teorie in 1964, in intervalul a doar patru luni.

Primii au fost belgianul Robert Brout, decedat anul trecut, si francezul Francois Englert.

Ei au fost urmati la putin timp de Peter Higgs, primul care a afirmat ca doar o noua particula ar putea explica anomaliile constatate in masa particulelor. La acest trio se adauga americanii Dick Hagen si Gerry Guralnik alaturi de britanicul Tom Kibble.

Si, cum in fizica