Majoritatea rivalităţilor interne sunt între oraşe municipii aflate în judeţe învecinate
Explicaţiile duşmăniei vin în majoritatea situaţiilor dinspre perioada comunistă, când s-a încercat o nouă împărţire adminstrativă a ţării care a stârnit orgoliile multor români.
VASLUI vs BÂRLAD
Motivul rivalităţii: cine să fie “capitala” judeţului
Până la mijlocul secolului trecut Bârladul era principalul oraş al zonei atât din punct de vedere cultural, cât şi economic. În Bârlad locuiau în anii ’60 în jur de 30.000 de oameni, în Vaslui erau aproape 7.000. Însă, în 1968 Ceauşescu a decis ca Vasluiul să fie „capitala” judeţului. Legenda spune că dictatorul a ignorat Bârladul ca urmare a aversiunii faţă de predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu Dej, care era orginar din Bârlad.
Locuitori:
Vaslui: 70.000
Bârlad: 69.000
PIB pe cap de locuitor:
Vaslui: 2.900 euro
Bârlad: 2.900 euro
TIMIȘOARA vs ARAD
Motivul rivalităţii: În 1950, Aradul a fost alipit ca raion la regiunea Timiş, cu capitala la Timisoara.
În acest moment disputele dintre cele două municipii importante din Vest se fac simţite doar în fotbal, unde suporterii din cele două oraşe ajung să se bată înainte sau după meciuri.
Locuitori:
Timişoara: 304.000
Arad: 147.000
PIB pe cap de locuitor:
Timişoara: peste 9.700 euro
Arad: peste 6.700 euro
GALAȚI vs BRĂILA
Motivul rivalităţii: mândria marca “Păcală şi Tândala”
Cele două oraşe porturi vecine, sunt despărţite de doar 15 km, se bat pentru titlul cine e oraşul cel mai important de la Dunăre. În perioada comunistă, meciul a fost câştigat de Galaţi pentru că aici s-a construit combinatul siderurgic şi universitatea, aşa că mulţi brăileni veneau să muncească în oraşul vecin sau îşi trimiteau odraslele la studii în Galaţi.
Duşmănia d
