Polemica deschisa, care nu este doar de natura politica, vizand desemnarea noilor sefi ai marilor parchete, va fi departe de a se incheia odata cu instalarea acestora la butoanele de comanda. Din simplul motiv ca procuratura trece printr-o criza de sistem. Care este mult mai profunda decat pare. Daca procuratura ramane la statutul juridic de azi, atunci va trebui sa intelegem ca nu face parte din sistemul de justitie, ci este doar un instrument al statului. Daca o noua legislatie ii va asigura insa independenta deplina si subordonarea fata de un CSM, la randul lui total depolitizat, atunci procurorii vor fi parte integranta a justitiei. A unei puteri dependente.
Nu stim cum va solutiona Mona Pivniceru spinoasa problema a desemnarii noilor sefi ai marilor parchete. Si nici cand acestia vor putea fi instalati la comanda. Pentru ca in Consiliul Superior al Magistraturii a avut loc o manevra de natura sa asigure tergiversarea acestui proces. Si impingerea lui pana dincolo de orizontul alegerilor parlamentare din decembrie. Evident, in speranta ca, prin cine stie ce inginerie politica, Traian Basescu va reusi sa obstructioneze numirea unor procurori neaserviti regimului sau. Sa facem, insa, un efort de imaginatie. Sa raspundem la intrebarea ce se va intampla daca maine, la comanda celor doua parchete, vor veni doi procurori croiti dupa modelul Monei Pivniceru. Curajosi, inversunati in a-si apara independenta si hotarati sa-si faca treaba cu profesionalism si demnitate. Sa vedem ce iese din asta.
Noii procurori sefi, in cel mai fericit caz, isi vor alcatui un staff dupa modelul lor. Vom avea o conducere in care intreaga societate isi va pune mari sperante. In ce sens? In primul rand, in ideea ca siguranta cetateanului si a proprietatii vor fi mult mai bine aparate. In al doilea rand, ca nu vor fi sacrificate anchetele sau construite la comanda politica ori s
