Numărul persoanelor care s-au adresat instanţei pentru cazurile de malpraxis a crescut, în urma cazului medicului Ciomu. Cu toatea acestea legislaţia din domeniul asigurărilor medicale este rămasă în urmă, iar proiectul noii Legi a Sănătăţii vine cu unele reglementări care să ajute cadrele medicale.

”Culpa medicală şi responsabilitate”

La seminarul cu tema ”Culpa medicală şi responsabilitate”, cu participarea unor personalităţi ale lumii juridice naţionale şi internaţionale ce a avut loc la Târgu-Mureş, la sfârşitul săptămânii trecute, avocaţi din ţară şi de peste hotare au pus pe tapet problemele şi soluţiile pentru cazurile de malpraxis cu care s-au confruntat. Concluziile trase în urma acestei dezbateri vor ajuta avocaţii să aprecieze în ce măsură practica juridică internaţională se poate aplica şi în sistemul de drept românesc. ”Cazul Ciomu a avut rolul declanşator al unui proces de modificare, adecvare a legislaţiei româneşti şi chiar a practicii juridiciare la condiţiile europene, occidentale privind malpraxisul. Din păcate, deşi cazurile s-au multiplicat, legislaţia, cel puţin în materia asigurărilor, a rămas în urmă în sensul în care nu avem încă reglementări clare în privinţa asigurării daunelor morale. În ceea ce priveşte jurisprudenţa, din păcate, trebuie să spunem că judecătorul român se cantonează în soluţiile tradiţionale şi nu observă şi aplică particularităţile răspunderii medicale. În plan internaţional se vorbeşte despre o răspundere specială, dincolo de răspunderea civilă delictuală şi contractuală a medicului, a personalului medical”, a declarat prof. univ. dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române.

Iar plata daunelor, în acest caz, se face în străinătate, dintr-un fond public, lucru ce ar putea fi implementat şi în România şi ar contribui la o mai bună reglementare a raportu