În anii anteriori declanşării crizei, numărul micilor afaceri creştea exponenţial, serviciile înfloreau în acelaşi ritm, românii îşi cumpărau case şi maşini, aglomerau până la refuz mall-urile şi restaurantele, iar vacanţele în străinătate deveneau eticheta unui stil de viaţă prosper.

Clasa de mijloc îşi făcea simţită prezenţa, contribuind la o creştere economică fără precedent. Astăzi, deşi ca dimensiune s-a conservat, spun analiştii, comportamentul ei s-a schimbat radical. Poate de aceea şi revenirea economică bate pasul pe loc. După patru ani de criză, România nu reuşeşte să găsească direcţia unei reveniri economice consistente.

Creşterea de 7,3% în 2008 a fost urmată de o contracţie extrem de dură în 2009 , de 6,6% din PIB, continuând până la 1,6% în anul următor. 2011 a marcat o revenire modestă, de 2,5%, însă pentru 2012 prognozele sunt mult mai slabe.

Deşi Guvernul estimează o creştere de 1,2%, FMI crede într-un avans economic de 0,9%, BERD se aşteaptă la un 0,8%, iar analiştii, printre care Dragoş Cabat şi Lucian Anghel, la numai 0,5-0,7%.

Din punct de vedere macroeconomic, această revenire - doar modestă - este determinată de performanţa slabă a exporturilor, de industria aflată în stagnare, de producţia agricolă puternic afectată de secetă şi de foarte-foarte scăzuta contribuţie a investiţiilor străine directe, a fondurilor europene şi a veniturilor din privatizare.

Citeşte un reportaj interesant despre fenomenul care afectează România, pe www.incomemagazine.ro

În anii anteriori declanşării crizei, numărul micilor afaceri creştea exponenţial, serviciile înfloreau în acelaşi ritm, românii îşi cumpărau case şi maşini, aglomerau până la refuz mall-urile şi restaurantele, iar vacanţele în străinătate deveneau eticheta unui stil de viaţă prosper.

Clasa de mijloc îşi fă