Orice absolvent de liceu din România trebuie să ştie cât de reale sunt zvonurile despre învăţământul superior din afară.

Cât de inaccesibil este, de fapt, învăţământul în afara ţării? La această întrebare răspund reprezentanţii RIUF (The Romanian International University Fair), cel mai mare târg internaţional de universităţi din România.

Ei susţin că, deşi informaţiile despre acest subiect au devenit mai bogate şi mai accesibile odată cu desfăşurarea târgurilor de profil, uneori, acestea sunt contradictorii. Aşadar, specialiştii s-au gândit să-i lămurească pe proaspeţii absolvenţi de liceu câte dintre miturile despre studiul în străinătate sunt adevărate şi câte sunt false.

1. Universităţile de top nu vin în România. Această informaţie este cât se poate de falsă. Târgurile dedicate învăţământului superior oferă posibilitatea unei interacţiuni directe cu facultăţile din afara ţării.

De exemplu, la RIUF, tinerii români se pot întâlni cu reprezentanţi ai universităţilor de top din lume, precum Harvard (locul 3 la nivel mondial), University of Oxford (locul 5), Imperial College London (locul 6), King's College London (locul 26) sau The Hong Kong University of Science and Techonolgy (locul 33). Aceştia vor putea raspunde întrebărilor elevilor români despre studiul şi procesul de aplicare la o facultate de prestigiu.

2. Admiterea este mai dificilă. Cei de la RIUF desfiinţează acest mit. Criteriile de admitere nu sunt întotdeauna atât de severe pe cât se crede. Actele necesare, în general, sunt un eseu personal, una sau câteva scrisori de recomandare, un CV, situaţia academică din liceu sau facultate şi dovada unui test de limbă.

De altfel, nu doar olimpicii pot fi admişi la facultăţi din străinătate. Majoritatea universităţilor caută studenţi cu medii peste 8.00 sau 8.50 la Bacalaureat sau licenţă. Totuşi, în funcţie de d