Opera scriitoarei născute în România era analizată de un securist agramat, potrivit dosarului de urmărire al Hertei Müller, aflat la CNSAS . Joia aceasta, de la ora 11.00 GMT se va decerna Nobelul pentru Literatură, iar scriitorul român Mircea Cărtărescu are cu o cotă de câştig de 26/1.
Dosarul de urmărire al Hertei Müller aflat în arhiva CNSAS conţine trei volume şi peste 500 de pagini şi a fost deschis la 8 martie 1983, scria „Adevărul".
Dosarul fusese deschis la un an după ce scriitoarei de etnie germană, născută în România, la Niţchidorf, în 1953, îi fusese publicată cartea de debut, „ţinuturi joase"/ „Niederungen" - într-o variantă care deja trecuse prin mâinile cenzurii, publicată apoi integral în RFG în 1984.
Securistul, critic literar agramat
După cum reiese din dosar, locotenentul Beleţescu, care dispunea măsurile operative în cazul Hertei Müller, era agramat: neavând proprietatea termenilor şi nestăpânind regulile gramaticale elementare - în notele sale scrie obsesiv auxiliarul timpului viitor drept „v-a". Într-un „plan de măsuri" datat 17 martie 1983, Beleţescu propune: „Se v-a studia posibilitatea introducerii mijloacelor de tehnică operativă la domiciliu pentru a stabili discuţiile pe care le poartă, cu cine şi de ce natură sînt."
Cei care analizau scrierile laureatei cu Nobel dovedeau îngustime în gândire, încercând şi o analiză psihologică a autoarei. Într-o notă informativă, sursa „Eva" scrie: „În legătură cu proza scurtă semnată de Herta Müller, în „Neue Literatur" Nr. 8. 1983, aş putea spune că autoarea redă sub o formă deosebit de abstractă, aş putea spune grotescă, scene din copilăria sa".
