- Comentariu - nr. 196 / 9 Octombrie, 2012 … Cine nu a scapat? In primul rand, Marko Bela – vreo 18 ani, strategul UDMR – care, in cadrul unui CRU, in care anunta ca nu va mai candida la presedintia Uniunii (si s-a tinut de cuvant!), declara: "In acest moment, nu ne mai leaga ideologiile, nu ele (ideologiile) sunt liantul, caci nu va fi, niciodata, unitate de vederi in cadrul Uniunii, iar cei care vor sa ne impuna o anumita ideologie, vor sa ne rupa in partide”, concluzionand: "Sa nu ne rupem in partide, daca vrem sa nu ajungem ca in Slovacia (si chiar in Ucraina subcarpatica), unde s-au segmentat teluri si ideologii, scindandu-se in partide, slabindu-i pe maghiari.” Declaratiile de mai sus le-a facut Marko Bela la vestea, pe atunci, ca "stafia infiintarii de noi partide maghiare bantuie in Ardeal”, reactionand ferm impotriva acestei tendinte. La randul sau, Kelemen Hunor – ucenicul care a preluat si continua opera maestrului Bela (la presedintia Uniunii) – declara si el ca "UDMR nu este un partid politic in sensul obisnuit al termenului. In UDMR se regasesc toate curentele din comunitatea maghiara. Suntem, ca sa zic asa, "o uniune de partide” si fiecare platforma politica are o autonomie accentuata. De aceea – spunea Hunor – nu cred ca o concentrare a puterii la varf si o centralizare excesiva ar fi benefica pentru UDMR. Teoria ca teoria, dar practica… ne omoara, suna o zicala ce se potriveste de minune si liderilor Uniunii. Pentru ca de ce le-a fost frica nu au scapat! Caci, iata ce constatam. Pe masura apropierii alegerilor din decembrie 2012, liderii UDMR se precipita. Nu le-a mai iesit pasienta cu sintagma "UDMR, unicul reprezentant al maghiarilor din Transilvania (din Romania!)”. Si asta, in primul rand, din cauza faptului ca, fata de anii trecuti, comunitatea maghiara are mai multe optiuni, odata cu aparitia pe esichierul politic a altor doua formatiuni const