Miercurea trecută, pe 3 octombrie, obuze de artilerie trase din Siria au ucis cinci civili turci, mai precis două femei şi trei copii, în zona localităţii Akcakale. Incidentul a condus la un răspuns dur al Turciei. Artileria turcă a bombardat ţinte siriene aflate chiar şi la 10 kilometri depărtare de graniţă, iar tensiunile continuă să se acumuleze în regiune, în ciuda scuzelor prezentate oficial de Damasc, precum şi în ciuda declaraţiilor decidenţilor de la Ankara, care afirmă că Turcia nu doreşte un război cu Siria. La 6 şi 7 octombrie, alte obuze siriene au căzut în Turcia, iar artileria turcă a ripostat din nou.
Turcia şi Siria au fost, ani buni, ţări angrenate într-o relaţie partenerială evidentă. S-a ajuns, până la sfârşitul lui 2010, la încheierea unor acorduri de liber schimb, ca şi la diminuarea progresivă a restricţiilor privind vizele, subliniază BBC. Dar relaţiile turco-siriene au cunoscut o bruscă tensionare după ce în Siria au început, în primele luni ale lui 2011, mişcări tot mai ample îndreptate contra regimului preşedintelui Bashar al-Assad. Turcia, relatează tot BBC, a încercat iniţial să-şi ajute partenerul zonal, cerând Damascului să adopte anumite reforme care, eventual, ar fi putut stopa procesul de izolare internaţională crescândă a Siriei. Dar al-Assad nu a răspuns pozitiv solicitării partenerilor strategici de la Ankara, ceea ce a însemnat o lovitură serioasă pentru imaginea Turciei ca actor politic major în Orientul Mijlociu. Surse de presă occidentale pun în evidenţă şi faptul că, pe măsură ce forţele de opoziţie câştigă teren în Siria, o parte dintre regiunile de la frontiera cu Turcia intră tot mai mult sub influenţa grupărilor politice şi militare kurde. În condiţiile în care Turcia contemporană se află într-un conflict cronic cu ideea politică kurdă (conflict ce a dus inclusiv la incursiuni militare de mar
