Unii copii au nevoie de ajutor, alţii nu, unii te solicită în timp ca alţii nici nu-ţi spun că au lucruri pe care nu le ştiu sau nu le pot face.

Indiferent de situaţie copilul are nevoie de supraveghere constantă cel puţin până îşi formează un program, până se acomodează cu temele de acasă şi le consideră sarcini şcolare, până te convingi că se poate descurca singur şi începe să fie responsabil. Copilul trebuie permanent încurajat, apreciat pentru ceea ce face.

Dacă are nevoie de ajutor trebuie să găseşti metoda cea mai bună să i-l oferi excluzând rezolvarea temelor de către tine. Poate trebuie să lucrezi mai mult la dezvoltarea încrederii, la iniţiativă, poate este nevoie să te consulţi cu învăţătoarea. Atmosfera trebuie să fie destinsă, încurajatoare, pozitivă.

Atunci când copilul îşi face temele în lipsa ta ele trebuie verificate, activitate la care participă şi copilul. Găseşte întotdeauna ceva de apreciat şi nu te axa doar pe sublinierea greşelilor.

La începutul clasei întâi este posibil că micuţul să uite ce a primit de făcut acasă. Oricum legătura cu învăţătoarea este foarte strânsă la debutul şcolar aşa că te poţi asigura că ştii şi tu. În scurt timp va învăţa să le noteze în diferite moduri după stilul de lucru al învăţătoarei.

În timpul destinat învăţării copilul trebuie să facă scurte pauze. Acestea nu trebuie să-l îndepărteze prea tare de activitate, deci nu este cazul să urmărească un desen animat, etc. Dacă eşti cu el poţi apela la exerciţiile mâinilor pe care le face la şcoală pentru dezvoltarea musculaturii acestora. Mâna lui oboseşte la scris, stiloul poate să nu-i fie prea comod, îl strânge, mărind efortul mâinii. Dacă îl întrebi îţi va arăta cu plăcere cum se joacă cu mâinile la şcoală: imită ploaia sau „cântă la pian” atingând fiecare deget de birou, „saluta” degetele coordonând stânga-dreaptă, atingând pe rând d