Femeile afgane se tem că drepturile pe care le-au câştigat pe rând în decursul celor peste zece ani de prezenţă militară occidentală ar putea să fie înlăturate după plecarea trupelor NATO, la sfârşitul lui 2014, în contextul ameninţării unei reveniri la putere a talibanilor, relatează AFP, potrivit Mediafax.

"Nu vrem să cedăm nimic din ceea ce am obţinut în aceşti zece sau 11 ani", rezumă o afgană, Mahbouba Seraj, exilată timp de mai mulţi ani în Statele Unite şi care a fondat un institut, anul acesta, Organization for Research in Peace and Solidarity.

"Nu există cale de întoarcere, iar în acest sens lansăm un apel către comunitatea internaţională", subliniază această activistă care, împreună cu afgana Hasina Safi, directoarea Centrului pentru Educarea Femeilor din Afganistan, tocmai au încheiat un turneu de o săptămână la Washington, sponsorizat de către Amnesty International (AI) şi Centrul Wilson.

La fel ca cele două activiste, care au fost primite la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon, şi alte specialiste în situaţia din Afganistan au lansat semne de alarmă cu privire la consecinţele retragerii NATO la sfârşitul lui 2014, exprimându-şi temerea că Guvernul prooccidental al preşedintelui Hamid Karzai, lipsit de resurse financiare, militare şi umane ar putea să fie înlăturat de la putere la prima ofensivă a insurgenţilor talibani, îndepărtaţi de la putere în urmă cu 11 ani.

Aceşti islamişti extremişti fac prea puţin caz pentru drepturile elementare ale femeilor, mergând până la a le interzice şcolarizarea şi dreptul la muncă.

Însă începând din 2001 "s-au înegistrat numeroase progrese, şi anume fetele au mers la şcoală, femeile sunt (prezente) Guvern şi Parlament, fac parte din societatea civilă, organizaţii guvernamentale şi organizaţii nonguvernamentale (ONG)", enumeră Hasina Safi.

Femeile afgane au "devenit conştiente d