Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a formulat câteva obiective ale formaţiunii pe care o conduce pentru perioada de după alegerile din decembrie, deşi accederea acesteia în viitorul Parlament nu este deocamdată o certitudine. Recent, liderul UDMR, citat de Mediafax, a susţinut necesitatea amendării Constituţiei, astfel ca în anul viitor să se poată stabili dacă România va fi republică parlamentară, prezidenţială sau semiprezidenţială. Ne permitem să considerăm un asemenea demers logic şi îndreptăţit, cu precizarea că materializarea lui este susţinută şi de alte formaţiuni politice, în consens cu o bună parte a opiniei publice, interesată de miza viitoarelor prezidenţiale, la termen sau anticipate.

Kelemen Hunor a mai afirmat că după alegerile din decembrie trebuie luate decizii şi privind reforma administrativ-teritorială. În acest sens, UDMR susţine că regiunile care ar urma să fie înfiinţate nu trebuie să afecteze actualele judeţe.

“Vom insista, în momentul discuţiilor despre reorganizarea administrativă, ca regiunile istorice să facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare”, a spus liderul maghiar adăugând că după transferul de competenţe către autorităţile locale, început anul trecut, trebuie să aibă loc şi un transfer de resurse financiare.

Aceluiaşi context îi aparţine şi afirmaţia lui Kelemen Hunor conform căreia UDMR are răspunsuri “corecte şi concrete”, care vin din societate şi nu ţin teorie, la o serie de probleme care ar viza amendarea Constituţiei, pornind de la primul articol şi până la raportul între instituţiile fundamentale. UDMR doreşte recunoaşterea limbii maghiare în legea fundamentală, dar şi separarea atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului în condiţiile menţinerii bicameralismului. La fel, apoi, UDMR îşi propune să insiste în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, drepturile lingvistice şi drepturile cole