Chiar dacă legea prevede că în cazul unor lucrări de anvergură este necesară prezenţa arheologilor pentru descărcarea de sarcini arheologice, în judeţ, în multe cazuri, această prevedere legală este încălcată cu ştiinţă şi neştiinţă

Potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, în cazul unor lucrări publice de anvergură care necesită excavări şi săpături trebuie supravegheate de specialiştii în domeniul protejării monumentelor istorice sau de arheologi pentru evitarea distrugerilor unor situri arheologice reperate sau nereperate. În cazul în care sumele necesare acestei activităţi nu au fost prevăzute în proiectul elaborat iniţial, atunci beneficiarii, adică consiliile locale, trebuie să aloce sume suplimentare în acest sens. Din păcate, însă, lucrurile nu stau chiar aşa, iar o parte dintre lucrările care au loc în această perioadă în judeţ nu sunt supravegheate de arheologii de la Muzeul Judeţean şi nici nu au fost descărcate de sarcină arheologică. Directorul Direcţiei de Cultură, George Vulturescu, a atras atenţia asupra acestui fapt la una dintre recentele întâlniri între autorităţile judeţene şi primari, însă lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc.

Tot mai multe şantiere nesupravegheate

În ultima perioadă, în judeţ a crescut substanţial numărul proiectelor de dezvoltare, adică a şantierelor, iar acest lucru poate afecta în mare măsură patrimoniul arheologic reperat şi nereperat deoarece lucrările nu sunt nici supravegheate de arheologii de la Muzeul Judeţean, nici nu au fost descărcate de sarcină arheologică. În majoritatea cazurilor, lucrările sunt de anvergură, care necesită excavări la mare adâncime şi în cazul în care nu sunt supravegheate de specialişti în arheologie pot distruge vestigii vechi ale vieţii pe aceste meleaguri.

Potrivit Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, în cadrul p