În singura decizie fermă luată la cea mai recentă reuniune, miniştrii de finanţe ai zonei euro au pornit mecanismul permanent de bailout ESM, o mult aşteptată armă de calibru greu în lupta contra crizei prin care vor fi, la început, susţinute guvernele cu probleme.

Miniştrii nu au reuşit însă să facă progrese semnificative în a decide cum să repună pe picioare economia şi finanţele Greciei, focarul crizei, în condiţiile în care FMI le-a cerut să acţioneze decisiv pentru a nu permite ca economia mondială să fie lovită de o nouă criză financiară.

"Introducerea Mecanismului European de Stabilitate a astupat golurile din arhitectura instituţională a zonei euro", a declarat preşedintele eurogroup Jean-Claude Juncker după prima şedinţă a consiliului ESM. Mecanismul este văzut de miniştrii de finanţe ca o "piatră de temelie" în sistemul lor de luptă contra unei crize care a forţat deja cinci state din uniunea monetară să ceară ajutor financiar internaţional, scrie The Wall Street Journal.

200 mld. euro disponibile imediat

ESM poate împrumuta în prezent până la 200 miliarde de euro guvernelor care nu au acces la finanţare de pe piaţa datoriilor. Puterea de foc - suma totală a bailout-urilor pe care fondul le poate aproba - se va mări treptat la 500 miliarde euro în următoarele 18 luni, potrivit directorului general al fondului Klaus Regling. Până atunci, vor fi disponibile rezervele de 192 miliarde euro ale mecanismului temporar de bailout EFSF, care finanţează programele de asistenţă ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei. ESM ar putea da primele împrumuturi Spaniei şi Ciprului, care au nevoie de bani pentru recapitalizarea băncilor.

Capacitatea de creditare a fondului se bazează pe capital vărsat de 80 miliarde euro, iar capitalul autorizat se ridică la 700 miliarde euro. Diferenţa de 620 miliarde euro va fi împrumutată,