Dacă ne uităm pe sondaje, la viitoarele alegeri parlamentare, de peste două luni, jocurile par făcute. USL va obţine peste 50%, adică o majoritate parlamentară destul de confortabilă care-i va permite să guverneze, din acest punct de vedere, fără mari dureri de cap. Asta în teorie pentru că în realitate lucrurile sunt mult mai complicate. Şi ceea ce nedumereşte este liniştea cu care social-liberalii aşteaptă să vină alegerile pe care le consideră deja câştigate. Bătălia pentru funcţia de procuror general, dar şi de şef al DNA pare deja pierdută. Intervenţii de la Bruxelles, acerbe jocuri de culise par să ducă la un deznodământ la care social-liberalii n-au nici un cuvânt de spus. Din alt punct de vedere ar fi corect ca sistemul să-şi regleze singur funcţionarea, dar s-a întâmplat vreodată aşa? În timp ce se afla în opoziţie, Uniunea Social Liberală invoca politizarea justiţiei şi acuza DNA de partizanat. Iată că acum, în plină guvernare USL, Kovesi este promovată la Bruxelles, ca reprezentantă a României. N-ar fi exclus ca, până la urmă, să ajungă chiar şefa DNA. Este clar că în culise Guvernul Ponta pierde pe linie, n-are expertiza bătăliilor din umbră, n-a identificat acele pârghii (sau nu reuşeşte să ajungă la ele) care contează cu adevărat în exercitarea puterii, are de multe ori o evoluţie publică care, cu politeţe spus, nedumereşte. Nici acum nu ştim ce-a vrut guvernul cu telenovela privatizării Oltchim, o poveste în care pierderile de imagine sunt evidente dar au servit de minune populismului lui Dan Diaconescu. Şi dacă procentele electorale câştigate de patronul OTV se vor contabiliza, în minus, în contul USL? Şi dacă, mai rău, aceste voturi pierdute vor atârna, decisiv, în ecuaţia formării guvernului după alegerile din decembrie? USL dă senzaţia că nu are un plan de bătaie pentru alegerile viitoare, că nu ştie prea bine cum va reacţiona în faţa opoziţiei lui