Mai mult ca niciodată, America trebuie să-și încurajeze antreprenorii

America a fost recunoscută ca principalul motor global de creștere încă de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În anii ’50 și ’60, era deja o economie matură; chiar și așa, PIB-ul său creștea cu o rată anuală de circa 3%. În anii ’70 a venit stagflația, dar regimul Reagan a reușit să reînvie spiritul antreprenorial, iar după 1990 economia a cunoscut din nou evoluții anuale de 3%. Locomotiva mergea ca unsă, atât în beneficiul Americii, cât și al întregii lumi - legenda capitalismului perfect se răspândea pe toate continentele, iar visul american devenea visul global.

Astăzi, însă, pare să fi ruginit. Primele probleme majore au apărut în 2007-2008, la debutul crizei financiare. Scârțâia însă de ceva timp. Dacă ne uităm pe cele mai importante pistoane ale locomotivei - inovația, economia cunoașterii și piețele de capital - vom observa că primele defecțiuni apăruseră cu peste un deceniu mai devreme.

SUA se lăudau, până de curând, cu cele mai deschise piețe de capital. În ultimii ani, însă, s-a cam ales praful de această concepție, așa cum arată Robert Litan și Carl Schramm, autorii volumului „Un capitalism mai bun“. Fondurile de investiții tip venture capital au devenit extrem de zgârcite, după ce peste 90% din companiile pe care le-au sprijinit s-au dovedit nerentabile. Numărul de oferte publice inițiale a scăzut de la circa 547/an, în anii ’90, la 192, astăzi. În aceste condiții, evident că firmele micuțe, cu perspective bune de creștere, au devenit o raritate. Veste extrem de proastă pentru șomeri, ținând cont că aproape toate cele 40 de milioane de joburi create din anii ’80 și până acum în SUA au apărut în companii cu vechime de sub cinci ani.

Niciunde în lume politicile imigraționiste nu fuseseră mai bine concepute decât în America. Nu mai puțin de 18% din topul For