Un singur amendament la Legea Urbanismului poate azvârli oraşele României în cea mai oribilă dezordine. Unul singur. Amendamentul respectiv permite aproape orice abatere de la Planurile Urbanistice Generale: consiliile locale pot vota clădiri cu oricâte etaje în aproape orice zonă a oraşelor.
Este exact genul de haos care a schimonosit Bucureştiul şi până în anul 2008, şi-l poate desfigura în continuare într-un ritm mult mai alert. Motivele pentru care ar trebui să ne opunem legii propuse de către deputaţii PSD sunt clare: aşa cum afirma şi Nicuşor Dan, imaginea oraşelor va avea şi mai mult de suferit – iar investitorii străini, cei care au mai rămas după distracţia de vara trecută, îşi vor face frumuşel bagajele şi vor pleca în ţări ceva mai calde (a se citi „previzibile”).
Bucureştiul cel puţin pare oricum lipsit de speranţă: planificarea urbană este şi aşa la pământ. Hala Matache va fi strămutată în cel mai fericit caz, distrusă în cel mai rău caz; alte clădiri de patrimoniu îşi aşteaptă rândul. Arhi-mediatizata Autostradă Suspendată, în loc să rezolve problema traficului, are toate şansele să atragă şi mai multe maşini. Să mai adaug şi că, fiecare kilometru al Autostrăzii, asemenea Pasajului Basarab şi Arenei Naţionale, ne va costa mult mai mult decât ar fi cazul? Pe noi, nu pe alţii.
Modificarea Legii Urbanismului era tot ce ne mai lipsea. Avem şansa să vedem, din nou, cum se autodistruge libertatea nelimitată: libertatea fiecăruia de a face ce vrea, de a trânti orice clădire oricât de înaltă unde, când, şi cum vrea. O modificare ce ar trebui oprită până nu e prea târziu.
Cum era sloganul ăla? Continuăm împreună. Pentru că am demonstrat că se poate! P.S. Vă invit pe pagina mea de Facebook.
Un singur amendament la Legea Urbanismului poate azvârli oraşele României în cea mai oribilă dezordine. Unul singur. Amendamentul respectiv permi
