Joi, 11 octombrie, este aşteptată la Stockholm desemnarea premiului Nobel pentru literatură. Speculaţiile în jurul viitorului laureat circulă însă cu febrilitate în mediile literare, pe fondul unui secret absolut păstrat pînă în ultima clipă de Academia Suedeză.

“Nu putem şti niciodată ce criterii adoptă juriul care acordă acest premiu”, declară pentru agenţia France Presse un critic literar canadian. Cum anul trecut premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit poetului suedez Tomas Tranströmer, tot ce se poate deduce anul acesta este că laureatul nu va fi nici poet şi nici de naţionalitate suedeză. Unii cred că ar fi cazul ca acest premiu să-i revină unei femei, întrucît din 1901 încoace, de la crearea sa, doar 12 femei l-au primit din 108 laureaţi. Două nume canadiene sunt pronunţate în context: Alice Munro, autoare de nuvele, şi Anne Carson, poetă. In culise sunt vehiculate însă şi alte nume: americanii Philipp Roth şi Don De Lillo, somalezul Nuruddin Farah, chinezul Mo Yan sau japonezul Haruki Murakami au şanse reale. Si mai este vehiculat un nume de femeie care vine din lumea arabă, cel al feministei şi al scriitoare egiptene Nawal el Saadawi.

Deseori criticii şi comentatorii literari se întreabă dacă laureatul va fi un om tînăr sau ceva mai învîrstă. Ar fi senzaţional, se mai spune în culise, dacă laureatul ar avea sub 40 de ani. Ceea ce nu s-a întîmplat de fapt niciodată în istoria decernării acestui premiu. “Campionii” la această categorie sunt britanicul Rudyard Kipling, care avea 41 de ani cînd a primit Nobelul pentru literatură, şi francezul Albert Camus, care avea 44 de ani.

Academia Suedeză practică, în deliberările sale, o artă a secretului devenită proverbială. Lista de nominalizaţi rămîne ascunsà în seifuri timp de 50 de ani după decernarea fiecărui premiu, ca şi detaliile procesului de selecţie. Iar membrii juriului, ca să