Astazi, in cea de-a zecea zi a lui octombrie, vom afla de la INS unde a ajuns inflatia la sfarsitul lui septembrie. Am vazut ca dupa ce in luna mai a acestui an am inregistrat cea mai mica rata pe 12 luni a cresterii preturilor din 22 de ani, de 1,79 la suta, inflatia si-a reluat urcusul. Luna de luna: 2,04 la suta in iunie, 3 la suta in iulie si 3,88 la suta in august. Probabil, urcusul a continuat in septembrie. Dar cresterea nu e galopanta.
Nu mai departe decat marti, cu o zi inainte de comunicatul INS, patronatele din agricultura si din industria alimentara s-au grabit sa ocupe ecranele televizoarelor cu preziceri alarmante. Incercarea de a ne convinge ca in aceasta toamna preturile la alimente vor creste cu 15-20 la suta nu merita sa fie luata in seama. Chiar daca, in surdina, teoreticienii acestor grupuri patronale sustin ca din aceste cresteri de preturi ei vor face profit, iar tara va face mai mult PIB. In realitate, niciuna dintre sustinerile lor nu se va adeveri. Intai si intai, preturile la alimente n-au cum sa creasca atat de mult. De ani multi n-am mai vazut cresteri de 15-20 la suta in tabloul marfurilor alimentare. Si nu vom vedea nici in acest an. Sigur, vor fi cresteri, sunt cresteri in toata Europa, dar nu vor atinge astfel de niveluri. Apoi, inflatia ce depaseste trei-patru procente nu aduce nici profit si nici PIB.
Prin '93, cand preturile de consum crescusera cu 300 la suta, ajungandu-se astfel la cea mai mare rata a inflatiei din noiembrie '90 si pana astazi, academicianul Costin Kiritescu nota intr-un interviu ca "inflatia n-a omorat pe nimeni". In toamna lui '96, cand i-am fost prezentat, intrebandu-l daca mai crede in aceasta judecata, a raspuns cu bine cunoscutu-i umor: "De-atunci au murit cativa".
Primul care a murit a fost visul ca inflatia ar putea sa aduca crestere economica. E drept ca, urcand, preturile stimuleaza c
