13 persoane au fost reţinute în cazul prejudiciului de 1,6 milioane de lei produs bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Printre persoanele reţinute se numără mai mulţi farmacişti, un medic şi reprezentantul unei firme ce intermedia vânzarea de medicamente, au declarat surse judiciare. Peste 4.000 de reţete medicale falsificate au fost emise în acest caz, a declarat marţi Nicolae Andrei Solomon, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. El a spus că pe unele dintre aceste reţete falsificate figurau şi nume de persoane decedate.

‘Din datele dosarului au rezultat mai multe moduri de operare. Unul dintre aceste moduri constă în faptul că farmaciştii luau legătura cu anumiţi medici, iar în schimbul unor sume de bani emiteau anumite reţete falsificate. Prin reţete falsificate trebuie înţeles faptul că persoana respectivă nu solicita medicamentul respectiv şi nu urma acel tratament. Farmacistul introducea reţetele falsificate în gestiunea farmaciei, iar farmacia le trimitea spre CNAS, care deconta suma respectivă’, a explicat Solomon. El a precizat că sumele decontate variau între 30% şi 100% din valoarea reţetei şi că, pentru activitatea lor, farmaciştii obţineau un bonus la salariu, întrucât creşteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% şi 5% din valoarea respectivei reţete.

Nicolae Andrei Solomon a menţionat că procurorii Parchetului Capitalei au audiat, din luna martie până în prezent, peste 700 de persoane în numele cărora farmacişti şi medici au emis reţete medicale false, cazul pornind de la denunţul unui angajat. În primul mod de operare, adică în cazul reţetelor falsificate, medicamentele rămâneau în stocul farmaciei şi nu erau neapărat vândute, unele înlocuind medicamente expirate, a arătat procurorul.

El a adăugat că pe reţetele false erau diferite medicament