Criza alimentară și fondurile UE i-au convins pe tineri să se reorienteze

Până de curând, cei mai mulţi dintre tinerii români visau la un loc călduţ şi bine plătit în departamentele marilor corporaţii. Câţiva ani de criză economică au reuşit însă să schimbe trendul.

Astăzi, mii de fete şi băieţi sunt gata să-şi suflece mânecile şi să facă bani muncind pământul. Aşa se explică succesul recent al universităţilor cu profil agronomic, altă dată văzute ca o soluţie de avarie. La final, studenţii speră să afle cum săşi deschidă o fermă cu fonduri europene.

„Numai în prima sesiune de admitere s-au înscris peste 1.000 de candidaţi. Copiii ăştia nu se mai bat pe universităţile cu profil uman, greutăţile zilnice i-au făcut mai pragmatici”, crede Liviu Mărghitaş, preşedinte al Senatului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj.

Posibilităţi infinite de afaceri

Tinerii cu apetenţă pentru agricultură şi stofă de afacerişti, spune acesta, au toate şansele să pună pe picioare propria afacere. „Criza alimentară globală nu e un mit, se va petrece curând. Posibilităţile de afacere sunt infinite, trebuie doar să ştie cum să exploateze pământul neutilizat al ţării”, adaugă Liviu Mărgăritaş.

E drept însă, mare parte dintre „bobocii” facultăţilor de agricultură sunt oameni trecuţi prima tinereţe, care se mândresc deja cu eticheta de fermieri. „Peste 40% dintre studenţi au o afacere în familie. Tot ce învaţă la cursuri, merg şi aplică acasă”, se laudă Mărgăritaş, fost rector al USAMV.

Cu un plan bun, şi cei neini ţiaţi pot intra în afacere. „Se adună mai mulţi, iau în arendă câteva hectare de la un ţăran care nu mai poate munci bucata aia de pământ, fac rost de câteva utilaje şi se apucă de treabă”, simplifică problema Ştefan Vlaston, expert educaţional. Până acum au fost instalaţi în mediul rural 8.028 de tineri fermieri