Comentariul postat de Raluca Neferu la pilula mea din numărul trecut merită un contra-comentariu. Iată ce ne spune dînsa:
„Întrebarea «Ce preferaţi, un loc de muncă sigur, dar mai prost plătit sau unul mai bine plătit, dar nesigur?» nu mi se pare în totalitate corectă. Sînt sigură că toţi ar prefera ceva pe la mijloc sau eventual o echilibrare a riscului în familie (unul să cîştige mult şi să aibă un job nesigur şi altul să lucreze la stat). E adevărat însă că mai mulţi oameni ca în România, care să prefere să cîştige puţin (a se citi foarte puţin), dar să aibă job sigur, şi, foarte important, să aibă mult timp liber (să vină la 15-16 de la serviciu, să aibă vara liberă etc.) mai rar vezi în altă parte... principiul a te mulţumi cu puţin, a duce o viaţă modestă, dar liniştită, în contrast cu a duce o viaţă mai îndestulată, dar cu mai puţin timp liber şi mai mult stres este bun în teorie. Numai că în Occident oamenii fac această alegere atunci cînd au un nivel de trai cel puţin decent şi îşi permit anumite lucruri fără a se speti muncind. De ce aleg românii însă să aibă mult timp şi bani doar atît cît să nu moară de foame (fără a putea ieşi undeva sau a merge într-o vacanţă) rămîne un mister de nepătruns...
Nu, nu este nici un mister aici! Dimpotrivă, lucrurile sînt cît se poate de clare dacă le privim în contextul social şi istoric din care s-au născut.“
DE ACELASI AUTOR A fost sau n-a fost? - despre societatea deziluziei Risipă fericită! Izmenele bătrînului domn Ciobanul şi expertul Mai întîi însă două vorbe despre întrebarea în sine. Este o întrebare cu răspuns forţat, desigur, ceea ce elimină din start o serie de nuanţe intermediare posibile, dar evidenţiază mai bine tendinţele semnificative. Am fi putut adăuga, de pildă, varianta „să munceşti cît mai puţin şi să cîştigi cît mai mult“ sau „să moşteneşti o avere de la mătuşa Tamara“. Vă asigur
