Senatorul Cseke Attila, ales în 2008 în Colegiul 1 Marghita-Săcueni, şi pregătit să cedeze locul fostei viceprimăriţe a Oradiei Rozalia Biro pentru a se transfera ca deputat în Colegiul 1 Marghita, şi-a etalat joi, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul UDMR Bihor, realizările şi frustrările după patru ani petrecuţi în camera superioară a Parlamentului României.
Pe plus
Bilanţul este prodigios: 17 declaraţii politice (despre necesitatea descentralizării şi respectarea parlamentarismului, dar şi despre starea jalnică a infrastructurii), 34 de întrebări adresate miniştrilor (în legătură cu reabilitarea unor drumuri ori cu amenajarea unei linii ferate de mare viteză între Budapesta şi Constanţa), 3 întrebări adresate premierului Emil Boc (cu privire la demersurile Guvernului pentru pregătirea şedinţei comune româno-ungare şi la demersurile pentru restituirea bunurilor naţionalizate), precum şi 19 interpelări (pe marginea reabilitării Palatului de Justiţie din Oradea şi a construirii Autostrăzii Transilvania pe teritoriul judeţului Bihor).
De asemenea, Cseke se laudă cu 14 iniţiative legislative, din care 4 au fost deja aprobate de Parlament şi au devenit legi, alte 4 se află în dezbateri şi doar 5 au fost respinse. Cele patru propuneri transformate în lege se referă la completarea OG 26/2000 (în sensul interzicerii folosirii unor denumiri oficiale precum "Comisariat", "Gardă", "Inspectorat", "Autoritate" ori "Academie" în denumirea ONG-urilor), la amnistia fiscală pentru funcţionarii publici (care au fost scutiţi de plata sumelor primite de-a lungul anilor ca sporuri salariale, dar considerate ilegale de către Curtea de Conturi), la cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie (Europol) şi la reglementarea parteneriatelor public-privat.
Pledoarie pentru profesionalism
În încheierea prezentării sale, Cseke a afirmat că, "deşi
