Dacă e ianuarie, e scumpire la carburanţi şi ţigări pe bază de accize. Din vară cresc preţurile la gaze, iar toamna se numără noua valoare a gigacaloriei. Adăugaţi la asta factura mai mare la curentul electric, ceva majorări de impozite amânate pe fondul anului electoral şi inflaţia indusă de cursul de schimb (presiunea pe leu e mare după alegeri). Să ne rugăm măcar să plouă.
Ieri am aflat că inflaţia din ultimele 12 luni (septembrie 2011-septembrie 2012) a atins 5,3%. Prognoza BNR pentru 2012 era de 3,2%, dar scumpirile la alimente au ieşit din grafic, stricând socotelile Băncii Centrale. Anul viitor lucrurile se complică serios.
Accizele se calculează la un curs cu 5% mai mare, continuă calendarul scumpirilor la gaze şi energie electrică, e greu de crezut că preţul gigacaloriei va fi menţinut la valorile din prezent (primarul Sorin Oprescu anunţase iniţial majorări încă din 2012, dar a renunţat apoi brusc, de teamă să nu se supere electoratul social-democrat subvenţionat). Deşi nimeni nu pomeneşte înainte de alegeri de majorări de impozite, e greu de crezut că acestea vor lipsi cu desăvârşire, în contextul în care investiţiile străine sunt anemice, muncitorii români trimit tot mai puţin rudelor de acasă, fondurile europene se absorb cu greutate.
De regulă, după alegeri urmează ajustări, fie la nivelul veniturilor statului (fiscalitate crescută), fie la nivelul cursului de schimb (lipsa de performanţă din economie devine brusc vizibilă), fie din ambele direcţii. Să nu uităm că în 2013 şi 2014 sunt vârfuri de rambursare în contul datoriei publice externe (cam 5 miliarde euro anual), iar cursul de schimb dă semne de nervozitate încă de acum (a fost nevoie de încă o plafonare temporară a sumelor oferite de BNR băncilor în cadrul licitaţiilor repo săptămânale pentru ca luni euro să nu ajungă la 4,6 lei). Puseul de inflaţie pe care îl aşteptăm în 20
