La Muzeul de Ştiinţele Naturii din municipiul Suceava, în prezenţa unui public numeros, s-au lansat două volume de carte mărturisitoare pentru arealul bucovinean, în cadrul manifestărilor culturale ce reactivează genericul „Octombrie de Bucovina”. Ambele cărţi îl au ca protagonist pe scriitorul Ion Drăguşanul, într-un caz ca redactor de carte al unor scrieri recuperatoare („Etnii bucovinene / Armenii, Evreii, Lipovenii, Rutenii, Ţiganii”, de Dimitrie Dan), în celălalt ca autor care continuă o lucrare de referinţă pentru istoria Bucovinei, volumul III al lucrării monografice „Povestea aşezărilor bucovinene”.

După cum a explicat Ion Drăguşanul, cartea lui Dimitrie Dan valorifică cele şapte broşuri şi fascicole (trei despre armeni, câte una despre celelalte patru etnii), publicate, între anii 1890-1912, de singurul cărturar bucovinean pe care l-a oferit culturii române Suceava, broşuri şi fascicole pe cale de dispariţie, din pricina degradării extrem de puţinelor exemplare originale.

Volumul cuprinde în „Anexe” şi alte studii vechi, dar şi câte un „hronic al numelor” şi faptelor mărturisite de-a lungul istoriei (succesiuni de mărturisiri citate din documente de cancelarie domnească, din relatările călătorilor străini sau din vechea presă bucovineană, nepublicate până în vremea lui Dimitrie Dan), unele dintre acestea cu valoare exclusiv istorică (precum documentele care probează originea armenească a legendarului Iaţco, pe care l-a întâlnit Dragoş Vodă, sau documente care sugerează statutul de „resturi cumanice” al unora dintre ţiganii meşteşugari), altele cu valoare anecdotică (identificarea evreului care a adus, pentru prima dată, în 1640, în Moldova, din Galiţia, „leacul pentru holeră”, adică holerca sau horilca).

„Povestea aşezărilor bucovinene”, o recuperare de spiritualitate

Al doilea volum lansat ieri, care îl are, de această dată,