Vineri se deschide la Kinshasa, capitala Republicii Democratice Congo, fostul Zair, Conferinţa ministerială a francofoniei, al 14-lea sommet al francofoniei, o întâlnire la care participă zeci de state, printre care şi România, şi care se încheie duminică.

Organizaţia internaţională a francofoniei are ca misiune "să organizeze relaţiile politice şi de cooperare între statele care împărtăşesc limba franceză şi respectă valorile universale" iar sommetul de la Kinshasa are ca temă "Francofonia, mizele de mediu şi economice în faţa guvernanţei mondiale".

Termenul de "francofonie" a fost inventat în 1880 de un geograf francez pe nume Onésime Reclus. Pentru el, francofon, desemna persoanele şi instanţele care utilizau limba franceză în lume, definiţie ce-a rămas valabilă până în zilele noastre. În 1926 ia naştere asociaţia scriitorilor de limbă franceză iar în 1961 strămoşul Agenţiei universitare a francofoniei care regrupează astăzi aproape 800 de instituţii din o sută de ţări. Un deceniu mai târziu, mai exact în 1970, se crează la iniţiativa unor lideri politici africani şi asiatici, evident francofoni, predecesoarea Organizaţiei internaţionale a francofoniei, OIF, care regrupează astăzi 56 de state şi guverne, 19 ţări observatoare şi două state candidate la statutul de observator. În 1984 se lansează canalul de televiziune francofon TV5, parte astăzi, alături de France24 şi RFI, din grupul Audiovizualului exterior al Franţei.

Câţi francofoni sunt astăzi în lume şi cum se plasează limba franceză faţă de celelalte?

Francofonia revendică 220 de milioane de vorbitori în lume din care aproape jumătate, adică 96 de milioane numai în Africa. Continentul negru este şi cel în care se preconizează că se va dezvolta cel mai mult francofonia, fireşte din raţiuni demografice. În 2050 se estimează că 85 la sută din cele peste 700 de milioane de francofoni