Lecţia de fericire indiană

- Interviurile tale, acordate revistei noastre toam­­nă de toamnă, la început de sezon profesional, au devenit o tradiţie. Şi cum păsările călătoare au ple­cat, iar frunzele încep să îngălbenească, a venit vre­mea să aflăm ce s-a mai întâmplat în viaţa ta. Cum te găseşte toamna aceasta? Ai bateriile încăr­cate? Ai fost în vacanţă?

- Da, în toamna asta chiar pot spune că mi-am refăcut "stocul” de energie, iar "metoda” a fost o călă­torie în India. Mi-am dorit foarte mult să ajung acolo. Ani de zile am tot tânjit la această călătorie, am tot făcut planuri, dar uite că abia vara asta a venit mo­mentul ei. Şi nici că s-ar fi putut să fie un altul mai potri­vit: trecusem printr-o perioadă grea, în care mă confruntasem cu mai multe probleme de sănătate, eram obosită de muncă, cu moralul stăteam cam prost şi eram literalmente secată de energie. Aşa am decis să evadez în India. Nu mi-am dorit să fac o vacanţă tu­ristică, să bifez doar locurile arhicunoscute, pe care le găseşti în orice ghid turistic, ci am vrut să fac o călă­torie spirituală. Mi-am dorit să pot sta acolo mai mult timp şi pe îndelete, să pot să văd, să simt, să mi­ros, să ating... Nu să mă las consumată de iureşul ex­cursiilor organizate. Şi, într-adevăr, s-a dovedit că am decis bine, fiindcă de cum am coborât din avion, m-am simţit inundată de o energie extraordinară, care aproape instantaneu mi-a schimbat dispoziţia, mi-a alungat mohoreala gândurilor şi mi-a înseninat ori­zontul... Ştii, mai multe cunoştinţe m-au întrebat: "Da' cum de vrei să te duci acolo? Că e urât, e mur­dar şi miroase, e sărăcie...”. Ceea ce mi s-a părut foar­te ciudat, fiindcă eu nu am luat niciodată în con­siderare aspectele astea. Ce mă interesează e bucuria de a descoperi locuri noi, mai ales ţări cu culturi şi mentalităţi diferite de ale noastre. Probabil că tot din acest motiv ador