România este una dintre principalele surse din estul Europei pentru traficul de persoane care ajung să fie exploatate prin muncă.
Datele despre victimele traficului sunt inconsistente şi incorente. Avem nevoie de sisteme de asistenţă funcţionale pentru persoanele exploatate. Acestea sunt câteva dintre concluziile prezentate joi în cadrul conferinţei "Modern Slavery: The Impact of Labour Trafficking in Europe" ("Sclavie Modernă: Impactul la nivel european al traficului de persoane în vederea exploatării prin muncă").
Conferinţa a fost organizată de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti şi Misiunea în România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie pentru a marca Ziua Europenă de Luptă împotriva Traficului de Persoane (18 octombrie).
Libertatea de mişcare în Uniunea Europeană este un drept fundamental care trebuie respectat, a subliniat ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, în cadrul conferinţei. El a atras atenţia, totuşi, că traficul de persoane este o realitate asupra căreia trebuie ridicat gradul de conştientizare, iar protecţia victimelor trebui să capete proeminenţă pe agendele guvernanţilor.
Traficul de persoane generează o serie de cercuri vicioase. Ciprian Niţă, projects coordinator pentru IOM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie) a explicat pentru România Liberă că avem o lege privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane (Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001) care, însă, nu poate fi eficientă în lipsa unor sisteme de asistenţă funcţionale. Sistemele de asistenţă nu pot nici ele construite în lipsa resurselor necesare.
Se ajunge, astfel, la punctul nevralgic: finanţarea. Resursele sunt mult prea mici pentru un fenomen de amploare, adaugă el.
Ciprian Niţă a precizat, de asemenea, că o altă dificultate în combaterea traficului de persoane este lipsa programelor de repatriere pentru cetăţe
